(1) Alif, Lam, Ra[1]. Acestea sunt Versetele Cărții și ale unui Coran limpede.
[1] A se vedea 2:1
(2) Poate că cei care nu au crezut vor dori[2] să fi fost musulmani.
[2] În Ziua Judecății de Apoi sau la momentul morții
(3) Lasă-i să mănânce și să se bucure și speranța [falsă] să-i desfete pentru că ei vor ști [pe urmă].
(4) Și Noi nu am nimicit nicio cetate fără ca ea să nu fi avut un termen hotărât
(5) Niciun neam nu poate să grăbească termenul său și nici să-l întârzie.
(6) Și ei [meccanii] spun: „O, tu cel căruia i-a fost pogorât Coranul, tu ești nebun[3].
[3] Literar: „posedat de djinn”
(7) De ce nu ne aduci tu Îngerii, dacă ești tu dintre cei care spun adevărul?”
(8) Noi nu facem să coboare Îngerii decât cu Adevărul[4]. Și atunci ei [necredincioșii] nu vor mai fi păsuiți.
[4] Cu un mesaj sau așa cum sugerează versetul pentru a îndeplini o pedeapsă promisă
(9) Cu adevărat, Noi am pogorât Mesajul [Coranul] și cu adevărat Noi îi vom fi păzitori!
(10) Și cu adevărat, Noi am trimis [Profeți] mai înainte de tine [o, Mohammed] la sectele popoarelor vechi.
(11) Și nu a venit la ei un Trimis că numaidecât l-au și batjocorit.
(12) Astfel facem Noi [necredința] să intre în inimile nelegiuiților.
(13) Ei nu cred în ea [Carte] în ciuda a ceea ce s-a întâmplat cu obiceiul popoarelor anterioare.
(14) Și [chiar] dacă le-am deschide o poartă din Cer și ei ar ajunge să tot urce prin ea,
(15) Ei ar spune cu siguranță: „Ochii noștri au fost doar închiși. Dimpotrivă noi suntem un popor de [oameni] fermecați.”
(16) Și Noi am pus în Cer stele mari și l-am înfrumusețat pentru privitori.
(17) Și l-am păzit Noi de orice șeitan afurisit,
(18) În afară de cel care a ascultat pe furiș, dar în urma căruia a pornit flacăra mistuitoare.
(19) Iar Pământul l-am întins Noi și am aruncat pe el munți neclintiți și am lăsat să crească de toate cu măsură cumpănită.
(20) Și v-am dat Noi vouă pe el [pe Pământ] cele de trebuință pentru trai, ca și pentru aceia pe care voi nu-i hrăniți[5].
[5] Allah a pus în serviciul vostru alți oameni și animale cărora Allah le asigură traiul. Un alt înțeles este și că Allah asigură traiul pentru viața voastră și pentru toate celelalte creații.
(21) Și nu sunt lucruri ale căror hambare să nu se afle la Noi și pe care Noi să nu le trimitem cu măsură cunoscută [anumită].
(22) Și Noi trimitem vânturile mănoase[6] și trimitem apă din Cer pe care v-o dăm de băut, însă voi nu o puteți strânge [având control asupra sa].
[6] Cauzând precipitații în Nori sau ducând polen
(23) Cu adevărat, Noi dăm viață și dăm moarte și Noi suntem moștenitori[7].
[7] Allah rămâne după ce toată creația a murit
(24) Noi îi Știm pe aceia dintre voi care au fost mai înainte și Noi îi Știm și pe cei care n-au venit încă.
(25) Și cu adevărat, Domnul tău îi va aduna pe ei, iar El este Hakim [Înțelept] [și] 'Alim [Atoateștiutor].
(26) Și cu adevărat, Noi l-am făcut pe om din lut tare, provenit dintr-un nămol moale,
(27) Iar pe djinn Noi l-am făcut și mai înainte, din focul fierbinte.
(28) Și [adu-ți aminte, o, Mohammed] când le-a zis Domnul tău Îngerilor: „Eu am să fac un om din lut tare, provenit dintr-un nămol moale,
(29) Iar când îl voi face și voi sufla în el din Duhul[8] Meu, voi să cădeți dinaintea lui, prosternându-vă. ”
[8] Elementul vieții și al sufletului pe care Allah le-a creat pentru acel corp, nu sufletul Său sau o parte din El (așa cum unii cred, în mod eronat)
(30) Și s-au prosternat toți Îngerii laolaltă,
(31) Cu excepția lui Iblis[9], care s-a împotrivit să fie împreună cu cei ce s-au prosternat.
[9] Care făcea parte dintre djinni. A se vedea 18:50
(32) [Allah] a spus: „O, Iblis! De ce nu ești tu împreună cu cei care se prosternează?”
(33) El a răspuns: „Eu nu mă voi prosterna dinaintea unui om pe care l-ai făcut din lut tare, provenind dintr-un nămol moale.”
(34) [Allah] a spus: „Ieși din el[10] și cu adevărat, tu ești izgonit.”
[10] Din Paradis sau din Ceruri
(35) Și blestemul [să fie] asupra ta până în Ziua Judecății”.
(36) Dar el a spus: „Doamne, atunci dă-mi mie păsuire până în Ziua în care ei vor fi înviați! ”
(37) [Allah] a spus: „Cu adevărat, tu vei fi dintre cei păsuiți,
(38) Până în Ziua timpului hotărât.”
(39) [Iblis] a spus: „Doamne, pentru că m-ai dus în rătăcire, le voi împodobi lor [lucrurile de] pe Pământ și-i voi duce pe ei toți în rătăcire,
(40) În afară de robii Tăi curați și aleși dintre ei.”
(41) [Allah] a spus: „Acesta este un Drum Drept [care duce] către Mine.
(42) Cu adevărat, tu nu vei avea putere asupra robilor Mei, în afară numai de cei care te-au urmat dintre cei amăgiți,
(43) Și cu adevărat, Iadul este locul promis pentru ei toți.
(44) El are șapte porți și fiecare poartă are o parte anumită dintre ei[11].”
[11] Cei care îl urmează pe Șeitan
(45) Cu adevărat, cei cu frică vor fi în Grădini și la izvoare,
(46) [Și le va fi spus]: „Intrați în ele în pace și cu siguranță.”
(47) Și Noi vom scoate pizma[12] din piepturile lor și ca frații vor ședea pe paturi (sau divane) unii în fața altora.
[12] A se vedea 7:43
(48) Nu-i va atinge în ele osteneala și nici nu vor fi ei scoși din ele.
(49) [O, Mohammed] vestește-le robilor Mei că Eu sunt Al-Ghafur [Iertătorul], Ar-Rahim [Îndurătorul].
(50) Și că aceasta este Pedeapsa Mea care este un chin dureros.
(51) Și vestește-i pe ei despre oaspeții lui Avraam,
(52) Când au intrat la el și au spus „Pace”, iar [Avraam] le-a răspuns: „Ne este nouă teamă de voi.”
(53) [Îngerii] au spus: „Nu-ți fie teamă! Noi îți aducem vestea bună a [nașterii] unui băiețel plin de învățătură. ”
(54) Și el a răspuns: „Îmi aduceți voi mie veste bună când m-au ajuns bătrânețile? Ce veste bună să-mi mai aduceți?”
(55) Ei au spus: „Îți vestim Adevărul, deci nu fi dintre aceia care deznădăjduiesc.”
(56) El a răspuns: „Dar cine deznădăjduiește în privința Îndurării Domnului său, în afară de cei rătăciți?”
(57) [Avraam] a spus: „Și ce vreți voi, o, Mesagerilor?”
(58) Ei au răspuns: „Cu adevărat, noi suntem trimiși la un popor de nelegiuiți,
(59) Cu excepția familiei lui Lot pe care o vom mântui în întregime,
(60) Mai puțin pe soția lui.” Noi [Allah] am hotărât ca ea să fie dintre cei nimiciți.
(61) Și când au venit Mesagerii la casa lui Lot,
(62) El le-a spus: „Cu adevărat, voi sunteți [pentru mine] un neam de necunoscuți.”
(63) Și ei i-au răspuns: „Dar am venit la tine, aducând [pedeapsa] pentru cele de care s-au îndoit,
(64) Și ți-am adus noi Adevărul, și cu siguranță noi spunem Adevărul.
(65) Deci pleacă cu familia ta spre sfârșitul nopții și mergi în urma lor și să nu se uite înapoi vreunul dintre voi, ci mergeți unde vi se poruncește.”
(66) Și Noi i-am vestit lui această poruncă, pentru că aceia [păcătoșii] să fie nimiciți până dimineața.
(67) Și au venit locuitorii cetății [la el] bucuroși.
(68) [Lot] le-a spus: „Aceștia sunt oaspeții mei, deci nu-mi faceți rușine.
(69) Și fiți cu frică de Allah și nu mă faceți de rușine.”
(70) Ei au spus: „Nu ți-am oprit noi [să aperi] oamenii?”
(71) [Lot] a spus: „Acestea sunt fiicele mele[13], dacă voiți voi să faceți [o căsătorie permisă].”
[13] Femeile din comunitatea sa care se puteau căsători
(72) Pe viața ta, [o, Mohammed], cu adevărat ei rătăceau în aiureala lor.
(73) Așadar, la răsăritul Soarelui i-a prins pe ei strigătul[14]
[14] A se vedea 11:67
(74) Și Noi am răsturnat [cetatea] cu susul în jos și am lăsat să plouă peste ei pietre de lut întărit.
(75) Și cu adevărat, în aceasta sunt semne pentru cei care știu să judece limpede.
(76) Și cu adevărat, ea [cetatea] este pe un drum cunoscut de toți.
(77) Și cu adevărat, întru aceasta este un semn pentru credincioși.
(78) Și locuitorii din Al-Ayka [poporul lui Madyan] erau [de asemenea] nelegiuiți.
(79) Și Noi ne-am răzbunat pe ei și, cu adevărat, amândouă [cetățile] sunt pe un drum cunoscut.
(80) Și cu adevărat locuitorii din Al-Hijr[15] [Thamud] i-au socotit pe trimiși drept mincinoși.
[15] Valea Stâncii
(81) Și le-am adus semnele Noastre, însă ei s-au abătut de la ele.
(82) Și ei își scobeau în munți case, trăind în siguranță,
(83) Însă strigătul i-a lovit în zorii dimineții,
(84) Și nu le-a fost lor spre folos ceea ce au agonisit.
(85) Și Noi nu am creat Cerurile și Pământul, precum și ceea ce este între ele, decât cu dreptate. Și, cu adevărat, Ceasul va veni, [fără îndoială]! Deci iartă-le lor cu frumoasă iertare.
(86) Cu adevărat, Domnul tău este Al-Khallaq [Creatorul] [și] al-'Alim [Atoateștiutorul].
(87) Noi ți-am dat [o, Mohammed] șapte [Versete][16] dintre cele care se repetă și Coranul cel Măreț.
[16] Referindu-se la Surat al-Fatihah
(88) Nu-ți îndrepta ochii spre lucrurile pe care Noi le-am dat ca bucurie trecătoare unora dintre ei [necredincioșii] și nici nu fi trist pentru ei, ci pleacă aripa ta[17] peste dreptcredincioși.
[17] Arată-le bunătate
(89) Și spune: „Cu adevărat, eu sunt prevestitorul cel deslușit” -
(90) [Ți-am trimis ție Coranul], precum am trimis [Scripturi] celor ce au împărțit [între ei][18],
[18] Evreii și creștini care s-au separat de învățăturile Profeților lor
(91) Care au împărțit Coranul în bucăți[19].
[19] Acceptând o parte și respingând altă parte în funcție de înclinațiile proprii
(92) Și - pe Domnul tău! - de la toți vom cere socoteală
(93) Pentru ceea ce au făcut.
(94) Atunci vestește, ceea ce ți se poruncește[20] și nu-i băga în seamă pe politeiști.
[20] Implicația este „Astfel îi vei putea separa pe necredincioși de credincioși.”
(95) Cu adevărat, Noi suntem de ajuns pentru tine împotriva zeflemitorilor,
(96) Cei care Îi asociază lui Allah un alt Dumnezeu. Dar ei vor ști [în curând].
(97) Și Noi știm prea bine că pieptul ți se strânge pentru ceea ce spun ei.
(98) Însă adu laude Domnului tău și fii printre cei care [I] se prosternează [Lui]
(99) Și adoră-L pe Domnul tău până ce-ți va veni sfârșitul [moartea].