(1) Kaf, Ha', Ya' Ayn, Sad[1]
[1] A se vedea 2:1
(2) [Aceasta este] o pomenire despre Îndurarea Domnului tău față de robul Său Zaharia
(3) Când el L-a chemat pe Domnul lui într-ascuns,
(4) Spunând: „Doamne, cu adevărat, oasele mele sunt slabe și capul mi s-a aprins de căruntețe, dar nicicând eu nu am fost nefericit rugându-mă Ție, Doamne,
(5) Și cu adevărat, eu mă tem de urmașii[2] mei de după mine, căci soția mea este stearpă, deci dăruiește-mi mie un urmaș de la Tine,
[2] Acei urmași din partea tatălui care i-ar moșteni autoritatea religioasă
(6) Care să mă moștenească pe mine și să moștenească și neamul lui Iacob. Și fă-l să-Ți fie plăcut Ție, Doamne!”
(7) [I s-a spus][3] „O, Zaharia, Noi îți aducem buna vestire a unui prunc, al cărui nume fi-va Ioan, așa cum Noi nu am numit pe nimeni mai înainte de el.”
[3] De către Allah prin Îngeri
(8) El a spus: „Doamne, cum să am eu un prunc, când soția mea este stearpă, iar pe mine bătrânețea mult m-a prea ajuns?”
(9) [Îngerul] a spus: „Așa va fi! Așa spune Domnul tău: „Aceasta va fi neînsemnată faptă, după ce te-am creat pe tine, înainte de aceasta, fără ca tu să fi fost nimic!”
(10) [Zaharia] a spus: „Doamne, dă-mi mie un semn!” Și i-a răspuns: „Semnul tău este că nu vei [putea] vorbi cu niciun om vreme de trei nopți, măcar că tu ești [om] întreg.”[4]
[4] Sănătos fizic și psihic
(11) Și a ieșit el de la locul de rugăciune înaintea poporului său și le-a făcut lor semn să aducă laude [lui Allah] dimineața și seara.
(12) [Allah a spus]: „O, Ioan, primește [urmează-o] Scriptura întru putere.” Și i-am dăruit Noi înțelepciune, pe când el era încă un copil,
(13) Și Îndurare din partea Noastră și puritate și el avea frică de Allah
(14) Și era iubitor față de părinții lui; și nu era el semeț sau nesupus [lui Allah sau părinților lui]
(15) Și pacea fi-va asupra lui în ziua când se va fi născut el, ca și în ziua când se va sfârși și în ziua când va fi readus în viață.
(16) Și pomenește [O, Mohammed] în Carte [Coranul] și de Maria, când ea s-a retras de la neamul ei într-un loc spre răsărit.
(17) Și a pus între ea și între ei un văl. Și atunci am trimis la ea Duhul Nostru[5], care i s-a arătat cu înfățișarea unui om adevărat.
[5] Îngerul Gavriil
(18) Ea a spus: „Caut apărare la Cel Milostiv față de tine! Dacă ai teamă de Allah [nu te apropia de mine].”
(19) El i-a răspuns: „Eu sunt numai un Trimis al Domnului tău ca să-ți vestesc un prunc curat.”
(20) Însă ea a spus: „Cum să am eu un prunc, dacă nu m-a atins niciun bărbat și eu nu sunt nici desfrânată [Baghiyya]?”
(21) El a spus: „Așa [va fi] spune Domnul tău: „Acesta pentru Mine-i [un lucru] ușor! Și-l vom face Noi un semn pentru oameni și o îndurare din partea Noastră! Acesta-i un lucru [de mult] hotărât.”
(22) Și ea l-a purtat [în pântece] și s-a retras cu el într-un loc depărtat.
(23) Și durerile nașterii au dus-o lângă trunchiul unui curmal și a zis: „O, de aș fi murit înainte de aceasta și cu totul de-aș fi fost uitată.”
(24) Dar [un glas] a strigat-o de sub ea, [spunându-i]: „Nu fi mâhnită! Domnul tău a făcut mai jos de tine un pârâiaș.
(25) Și scutură spre tine trunchiul de curmal, căci vor fi lăsate să cadă lângă tine curmale proaspete coapte.
(26) Așadar, mănâncă, bea și fii fericită [de copilul tău]. Iar de vei vedea vreun om, spune-i: „Cu adevărat, eu i-am jurat Celui Milostiv un post și de aceea nu voi sta astăzi de vorbă cu niciun om.”
(27) Apoi ea l-a adus la poporul ei, purtându-l [în brațe]. Și ei i-au spus: „O, Maria, tu ai făcut un lucru îngrozitor.
(28) O, soră a lui Aaron, tatăl tău nu a fost un om [făcător] de rău, iar mama ta nu a fost o desfrânată.”
(29) Ea [Maria] a făcut semn spre el, dar ei au spus: „Cum să vorbim cu acela care este un [mic] prunc în leagăn?”
(30) [Iisus] a spus: „Cu adevărat, eu sunt robul lui Allah! El mi-a dăruit Scriptura și m-a făcut Profet.
(31) Și El m-a binecuvântat, oriunde aș fi, și mi-a poruncit Rugăciunea [As-Salat] și Dania [Az-Zakat], cât voi trăi,
(32) Și m-a făcut ascultător față de mama mea și nu m-a făcut pe mine trufaș, nici ticălos.
(33) Și pacea fie asupra mea în ziua în care m-am născut și în ziua în care voi muri și în ziua în care voi fi adus la viață [din nou].”
(34) [Spune, o, Mohammed]: „Acesta este Iisus, fiul Mariei!” Aceasta este povestea adevărată de care ei se îndoiesc.
(35) Nu se cuvine ca Allah să-Și atribuie un fiu. Mărire Lui! Dacă El hotărăște un lucru, atunci El zice „Fii!”, iar el este.
(36) [Iisus a spus] Într-adevăr Allah este Domnul meu și Domnul vostru. Adorați-L pe El și acesta este un drum drept.
(37) Dar sectele se ceartă între ele și va fi vai pentru cei care nu cred, la vederea unei Zile cumplite.
(38) Cât de limpede vor auzi și vor vedea ei în Ziua când vor veni la Noi. Însă nelegiuiții sunt astăzi într-o rătăcire de netăgăduit.
(39) Și avertizează-i [o, Mohammed] despre Ziua căirii când totul va fi hotărât, pentru că ei sunt nepăsători și nu cred!
(40) Cu adevărat, Noi suntem cei care moștenim Pământul și pe toți cei care sunt pe el și la Noi se vor întoarce ei.
(41) Și pomenește-l în Carte pe Avraam. Cu adevărat, el a fost un iubitor de adevăr și un Profet.
(42) [Spune] când i-a zis el tatălui său: „O, tată! Pentru ce te închini tu la ceea ce nu aude, nu vede și nu-ți este de niciun folos?
(43) O, tată! Mi-a venit mie știința care ție nu ți-a venit! Deci urmează-mă și eu te voi călăuzi pe un drum drept!
(44) O, tată! Nu te închina la Șeitan, căci Șeitan a fost răzvrătit împotriva Celui Milostiv [Ar-Rahman]!
(45) O, tată! Mă tem să nu te atingă o pedeapsă de la Cel Milostiv și să nu devii un tovarăș al lui Șeitan [în focul Iadului]”.
(46) [Tatăl său] a spus: „O, Avraam! Te lepezi tu de zeii mei? Dacă nu încetezi, eu te voi alunga cu pietre! Îndepărtează-te de mine pentru totdeauna.”
(47) [Avraam] a spus: „Vei avea numai Pace [din partea mea]! Mă voi ruga de iertare la Domnul meu pentru tine, căci El este Binevoitor cu mine.
(48) Și eu mă separ de voi, ca și de ceea ce chemați voi în locul lui Allah și-L voi chema pe Domnul meu. Poate că eu nu voi fi nefericit pentru chemarea Domnului meu.”
(49) Și după ce s-a despărțit de ei și de ceea ce adorau ei în locul lui Allah, Noi i-am dăruit lui pe Isaac și pe Iacob și din fiecare Noi am făcut un Profet.
(50) Și le-am dăruit Noi din Îndurarea Noastră și i-am făcut Noi să fie lăudați de oameni.
(51) Și pomenește-l în Carte pe Moise. Cu adevărat, el a fost ales și a fost un Mesager și un Profet[6].
[6] Un Mesager (rasul) este cel însărcinat de Allah cu reformarea societății. Un Profet (Nabi) este cel care a primit revelație de la Allah. Sunt mai mulți Profeți decât Mesageri.
(52) Noi l-am chemat din partea dreaptă a Muntelui Tor[7] și l-am apropiat de Noi ca tainic
[7] Muntele Sinai
(53) Și i l-am dăruit Noi, prin Îndurarea Noastră, pe fratele său Aaron, ca Profet.
(54) Și pomenește-l în Carte pe Ismail. Cu adevărat, el a fost credincios făgăduinței sale, și a fost el un Mesager și un Profet.
(55) El a poruncit neamului său Rugăciunea [As-Salat] și Dania [Az-Zakat] și a fost pentru Domnul său un rob plăcut.
(56) Și pomenește-l în Carte pe Idris. Cu adevărat, el a fost iubitor de adevăr și Profet.
(57) Și Noi l-am ridicat pe o treaptă înaltă.
(58) Aceștia sunt cei pe care Allah i-a binecuvântat dintre Profeți, din urmașii lui Adam, din cei pe care Noi i-am purtat cu Noe, din urmașii lui Avraam și ai lui Israel și din cei pe care Noi i-am călăuzit și i-am ales. Iar când Versetele Celui Milostiv li se recitau, ei cădeau prosternându-se, plângând
(59) Și a venit după ei urmași care s-au lepădat de rugăciune și s-au luat după pofte, iară ei se vor afla în pierdere
(60) Cu excepția celor care se vor căi, vor crede și vor împlini fapte bune, căci aceștia vor intra în Rai și nu vor fi nedreptățiți nicicum.
(61) În grădinile Edenului, pe care Cel Milostiv le-a făgăduit robilor Săi - [și ei au crezut în această făgăduință] nevăzută - căci făgăduința Lui se va împlini.
(62) Ei nu vor auzi în ele [niciun fel de] vorbe deșarte, ci numai „Pace.” Și ei vor avea în ele hrana lor, dimineața și seara.
(63) Acesta este Raiul pe care Noi îl dăm ca moștenire robilor Noștri care sunt evlavioși.
(64) [Gavriil a spus] „Noi [Îngerii] nu pogorâm decât la porunca Domnului tău. Ale Lui sunt toate care se află dinaintea noastră și care se află înapoia noastră și cele care se află între acestea. Și Domnul tău nu uită niciodată -
(65) El este Stăpânul Cerurilor și al Pământului și al celor ce se află între cele două. Adoră-L pe El și fii statornic în adorarea Lui! Oare știi tu pe altcineva asemenea Lui?”
(66) Și zice omul [necredincios]: „Oare dacă am murit, voi mai fi eu iarăși adus înapoi la viață?”
(67) Dar oare nu-și aduce omul aminte că Noi l-am creat mai înainte, după ce el nu fusese nimic?
(68) Pe Domnul tău! Noi îi vom aduna pe ei și pe șeitani, apoi îi vom aduce pe ei în genunchi, de jur împrejurul Iadului.
(69) Apoi îi vom scoate Noi din fiecare grup pe cei care au fost cei mai înverșunați împotriva Celui Milostiv.
(70) Apoi, Noi Știm cel mai bine care dintre ei merită să fie arși în el.
(71) Și nu se află nimeni printre voi care să nu treacă pe acolo[8]. Aceasta este o hotărâre nestrămutată a Domnului tău.
[8] Să fie expuși. Însă oamenii Paradisului nu vor fi afectați de aceasta
(72) După aceea, îi vom mântui Noi pe cei care au fost cu frică, iar pe cei nelegiuiți îi vom lăsa acolo în genunchi.
(73) Și când li se citesc Versetele Noastre cele limpezi, zic cei care nu cred către cei care cred: „Care din cele două grupuri are o situație mai bună și o tovărășie mai plăcută?”
(74) Dar câte neamuri care îi întrec pe ei ca avere și ca înfățișare am nimicit Noi înaintea lor?
(75) Spune: „Acelora care sunt în rătăcire Cel Milostiv le va prelungi zilele pentru un timp, până ce ei vor vedea fie chinul, fie Ceasul, cu care ei sunt amenințați. Atunci vor ști ei cine are loc mai rău și cine este mai slab în armată.”
(76) Allah va spori călăuzirea celor care sunt bine călăuziți, iar faptele bune care rămân vor avea mai bună răsplată de la Domnul tău și o mai bună urmare.
(77) L-ai văzut pe cel care nu a crezut în Versetele Noastre și a spus: „Mi se vor dărui mie neîndoielnic avere și copii?”
(78) Oare a pătruns el necunoscutul sau a primit vreo promisiune de la Cel Milostiv?
(79) În nici un caz! Iar Noi vom scrie ceea ce spune și-i vom spori Noi chinul
(80) Noi vom lua de la el moștenire ceea ce spune el și va veni la Noi singur.
(81) Ei și-au făcut alți zei în locul lui Allah, ca să le fie lor apărători [împotriva pedepsei].
(82) Dar dimpotrivă! [Acești zei] se vor lepăda de adorarea lor și le vor fi lor dușmani.
(83) Tu nu ai văzut că Noi am trimis șeitanii asupra necredincioșilor ca să-i ațâțe pe ei cu furie?
(84) Deci nu te grăbi împotriva lor! Noi ținem socoteala precisă [a tuturor faptelor lor].
(85) În Ziua în care îi vom aduna pe cei cu frică la Cel Milostiv, venind în grupuri,
(86) Și-i vom mâna pe nelegiuiți către Iad ca [pe o turmă] la adăpătoare,
(87) Ei nu vor putea mijloci, afară de aceia care au făcut un legământ[9] față de Cel Milostiv!
[9] Să nu adore pe altcineva în afară de El
(88) Și ei spun: „Cel Milostiv și-a luat un fiu.”
(89) Voi spuneți un lucru cumplit!
(90) Aproape că Cerurile se crapă de aceste [vorbe], pământul se despică și munții se prăbușesc în fărâme
(91) Pentru că ei Îi atribuie Celui Milostiv un fiu,
(92) În vreme ce nu se cuvine ca Cel Milostiv să-și ia un fiu!
(93) Toți cei care se află în Ceruri și pe Pământ vor veni la Cel Milostiv ca robi,
(94) El i-a socotit și i-a numărat pe ei bine.
(95) Și fiecare dintre ei va veni la El în Ziua Învierii singur.
(96) Cu adevărat, celor care cred și săvârșesc fapte bune Cel Milostiv le va arăta Iubire.
(97) Și [o, Mohammed] Noi l-am făcut ușor [Coranul], în limba ta, pentru ca tu să-i bine vestești prin el pe cei cu frică și să previi prin el un neam neînduplecat.
(98) Și câte neamuri am nimicit Noi înainte de ei? Mai simți vreun singur [om] din ele? Sau mai auzi tu cea mai mică șoaptă a lor?