(1) Ya-Sin[1].
[1] A se vedea 2:1
(2) [Jur] pe Coranul plin de Înțelepciune[2],
[2] A se vedea 10:1
(3) Cu adevărat tu [Mohammed] ești [unul] dintre Trimiși
(4) Pe un drum drept!
(5) [Aceasta este] revelația lui Al-’Aziz [Celui Atotputernic] [și] Ar-Rahim [Îndurător],
(6) Pentru ca să previi un popor, ai cărui părinți nu au fost preveniți, iar ei sunt nebăgători de seamă.
(7) Cuvântul [porunca] s-a adeverit deja pentru cei mai mulți dintre ei, dar ei nu vor crede.
(8) Cu adevărat, Noi am pus lanțuri pe gâturile lor și ele sunt până la bărbii, iar capetele lor sunt înălțate.
(9) Și Noi am pus o stavilă dinaintea lor și o stavilă în urma lor și astfel le-am acoperit lor ochii și iată că ei nu mai văd.
(10) Și le este totuna de-i previi ori nu-i previi, căci ei nu cred.
(11) Tu îl previi numai pe cel care urmează Îndemnarea și se teme de Ar-Rahman [Cel Milostiv] în taină. Binevestește-i lui iertare și răsplată generoasă!
(12) Cu adevărat, doar Noi îi înviem pe cei morți și scriem ceea ce au făcut ei mai înainte, ca și ceea ce au lăsat în urmele lor, și toate lucrurile le-am enumerat într-o carte limpede.
(13) Și dă-le lor drept pildă pe locuitorii cetății, când au venit la ei Trimișii.
(14) Când am trimis la ei doi [Mesageri], dar i-au socotit pe ei mincinoși. Atunci i-am întărit și cu un al treilea și au zis ei: „Cu adevărat, noi suntem Trimiși la voi!”
(15) Dar ei le-au răspuns: „Voi nu sunteți decât niște oameni ca și noi. Cel Milostiv [Ar-Rahman] nu a făcut să coboare nimic, iar voi nu faceți decât să mințiți!”
(16) Însă [Trimișii le-]au zis: „Domnul nostru știe că noi suntem Trimiși la voi,
(17) Iar noi nu suntem datori decât cu transmiterea limpede [a mesajului nostru]”.
(18) Ei [oamenii] au spus: „Cu adevărat, noi vedem un semn [prevestitor de] rău în voi. Dacă nu încetați, noi vă vom ucide cu pietre și vă va ajunge o pedeapsă dureroasă de la noi!”
(19) Le-au răspuns: „Semnul prevestitor [soarta] de rău să fie cu voi! Când ați fost preveniți [ați prevestit semnul rău]?... Ba nu, voi sunteți un popor care întrece măsura!…”
(20) Și de la capătul cetății a venit un bărbat, alergând, și a spus: „O, neam al meu, urmați-i pe Trimiși!
(21) Urmați-i pe cei care nu cer răsplată și care sunt pe drumul cel bun!
(22) De ce să nu-L ador eu pe Cel care m-a creat pe mine? Și la Care veți fi voi întorși!
(23) Să iau eu alți zei în locul Lui? [Pe când] Dacă Ar-Rahman [Cel Milostiv] va voi să-mi facă mie un rău, nu-mi va fi de niciun folos mijlocirea lor și ei nu mă vor putea salva.
(24) Cu adevărat, eu aș fi într-o rătăcire învederată.
(25) Cu adevărat, eu cred în Domnul vostru, deci ascultați de mine.”
(26) Și i se spune lui: „Intră în Rai!”[3] Iar el răspunde: “O, de ar ști poporul meu
[3] O trecere rapidă către Viața de Apoi sugerează că omul a fost omorât în mod violent de necredincioși și a fost considerat martir pentru cauza lui Allah
(27) Că Domnul meu m-a iertat și m-a așezat pe mine între cei cinstiți!”
(28) Și Noi nu am făcut să coboare asupra poporului său, în urma lui, vreo armată din Cer, căci nu a fost necesar [acest lucru].
(29) Nu a fost decât un singur strigăt[4] și iată-i pe ei stinși, fără viață.
[4] De la Gavriil sau un strigăt din Cer
(30) Vai, pentru robii [Mei]! Nu vine la ei niciun Trimis fără ca ei să-l batjocorească!
(31) Nu au văzut ei câte neamuri am nimicit Noi înaintea lor? [Și nu au văzut ei că ele] nu se vor mai întoarce niciodată la ei[5]?!
[5] La cei care trăiesc în prezent în această lume
(32) Dar fiecare, toți la un loc vor fi aduși [înaintea] Noastră!
(33) Și un semn pentru ei este Pământul cel mort, pe care Noi îl aducem la viață și scoatem din el grâne, din care ei mănâncă.
(34) Și Noi facem pe el grădini de palmieri și vii și facem să țâșnească din el izvoare.
(35) Pentru ca ei să mănânce din roadele Sale și din ceea ce au făcut mâinile lor. Oare ei nu vor fi mulțumitori?
(36) Mărire Celui care le-a creat pe toate perechi, din ceea ce face Pământul să crească și din ei înșiși și din cele pe care ei nu le cunosc!
(37) Și un semn pentru ei este și noaptea! Noi tragem din ea ziua și iată-i pe ei în întuneric,
(38) Iar Soarele aleargă către un sălaș al lui. Aceasta este rânduiala lui Al-’Aziz [Celui Atotputernic] [și] lui Al-’Alim [Atoateștiutor]!
(39) Iar pentru Lună am orânduit Noi faze, până ce ea devine ca un ciorchine bătrân de palmier.
(40) Nici Soarele nu se cuvine să ajungă Luna, nici noaptea nu poate să o ia înaintea zilei și toate plutesc pe orbite [proprii].
(41) Și un [alt] semn pentru ei este acela că Noi i-am purtat pe descendenții[6] lor într-o corabie încărcată
[6] Însemnând „descendenți” sau „urmași”, făcându-se referire la descendenții lui Noe care au fost salvați de potop
(42) Și le-am făcut lor altele asemenea ei, pe care ei se suie
(43) Și de am Voi Noi, i-am îneca pe ei și ei nu ar avea niciun ajutor [ca să audă țipetele lor] și nici n-ar fi ei mântuiți,
(44) Decât prin Îndurarea Noastră [îi lăsăm să mai trăiască] și să se bucure pentru un timp.
(45) Și dacă li se spune lor: „Fiți cu frică de ceea ce a fost înaintea voastră și de ceea ce este în urma voastră[7], poate că [astfel] vi se va arăta vouă îndurare!” [ei se semețesc].
[7] De păcate sau de această viață sau de Viața de Apoi
(46) Și nu le vine lor niciun semn dintre semnele Domnului lor fără ca ei să nu se îndepărteze de el.
(47) Și dacă li se spune lor: „Dăruiți din cele cu care Allah v-a înzestrat pe voi!”, aceia care nu cred grăiesc către aceia care cred: „Să-l hrănim noi pe cel pe care l-ar hrăni Allah, dacă ar Voi? Voi nu sunteți decât într-o rătăcire vădită!”
(48) Și ei zic: „Și când se va împlini această amenințare, dacă voi spuneți adevărul?”
(49) Ei nu au a aștepta decât un singur strigăt[8], care-i va apuca pe ei, în vreme ce ei se vor certa.
[8] Primul strigăt din Trâmbiță ce va omorî toate creaturile vii fără nicio avertizare
(50) Și ei nu vor putea nici să facă vreo îndemnare, nici să se întoarcă la familiile lor.
(51) Și se va sufla în Trâmbiță[9] și iată-i pe ei grăbindu-se din morminte către Domnul lor
[9] Pentru a doua oară, însemnând Învierea
(52) Și ei vor spune: „Vai nouă! Cine ne-a sculat pe noi din culcușul nostru?” [Răspunsul va fi:] „Aceasta este ceea ce a făgăduit Ar-Rahman [Cel Milostiv], iar Trimișii au spus adevărul.”
(53) Nu va fi decât un singur strigăt și iată că ei toți vor fi aduși înaintea Noastră.
(54) Și în Ziua aceea nu va fi niciun suflet nedreptățit întru nimic și nu veți fi răsplătiți decât pentru ceea ce ați făcut.
(55) Cu adevărat, locuitorii Raiului vor fi în Ziua aceea ocupați, bucurându-se fericiți,
(56) Ei împreună cu soțiile lor, la umbră, vor fi rezemați pe divanuri,
(57) Acolo vor avea ei roade și [tot] ceea ce vor cere.
(58) [Și] „Pace!” Un cuvânt de la un Stăpân Îndurător
(59) [Și atunci El va spune:] „Iar voi, nelegiuiților, să stați despărțiți [de credincioși] în Ziua aceea!
(60) Oare nu am făcut Eu legământ cu voi, o, fii ai lui Adam, să nu-l adorați pe Șeitan, căci el vă este vouă dușman învederat,
(61) Și să Mă adorați pe Mine [pentru că] acesta este drumul drept?!
(62) El a dus în rătăcire o mare parte dintre voi. Oare voi nu pricepeți?
(63) Acesta este Iadul care vi s-a promis.
(64) [Intrați în el și] ardeți astăzi în el, pentru că voi nu ați crezut!”
(65) În această Zi vom pecetlui gurile lor și ne vor grăi nouă mâinile lor, iar picioarele lor vor face mărturie pentru ceea ce ei au dobândit.
(66) Și de am fi Voit, am fi stins [orbit] Noi ochii lor și s-ar fi întrecut ei către drum [să-l găsească], dar cum ar mai fi putut ei să vadă?[10]
[10] Allah ar fi putut să îl lase pe om fără mijloace de călăuzire în viața aceste lumi, deși, prin Mila Lui, El nu a făcut astfel
(67) Și de am fi Voit, i-am fi deformat Noi [încremenindu-i] în locurile lor și n-ar mai fi putut ei nici să meargă înainte, și nici înapoi[11].
[11] Allah l-ar fi putut priva pe om de abilitățile care îi pot aduce beneficii, atât în această viață, cât și pentru Viața de Apoi, dar El nu a făcut acest lucru
(68) Și aceluia căruia îi dăruim Noi viață lungă, aceluia îi slăbim Noi înfățișarea[12]. Oare ei nu pricep?
[12] În capacitate fizică și mentală
(69) Și Noi nu l-am învățat pe el [profetul Mohammed] poezia, căci aceasta nu s-ar fi cuvenit pentru el. Aceasta nu este decât îndemnare și un Coran limpede,
(70) Pentru a-l preveni pe cel care este viu[13] și pentru a se împlini Cuvântul împotriva necredincioșilor.
[13] În inimă și minte (credincioșii)
(71) Oare ei nu văd că Noi le-am făcut lor, printre cele pe care le-au creat mâinile Noastre, vite, cărora ei le sunt stăpâni?
(72) Și le-am făcut supuse lor și unele dintre ele le servesc pentru călărie, iar de la altele mănâncă
(73) Și au de la ele [și alte] foloase și băuturi. Oare ei nu vor aduce mulțumire?
(74) Și ei au luat în locul lui Allah alți zei [falși], în nădejdea că ei vor fi ajutați.
(75) Dar nu le vor putea fi de niciun ajutor, și [ei înșiși] sunt pentru ei [pentru idoli ca] o oaste pregătită[14].
[14] Protejându-și „zeii”. O altă interpretare este că ei (zeii) vor fi soldați ce vor lupta împotriva lor în Iad.
(76) Și să nu te mâhnească vorbele lor! Cu adevărat, Noi Știm atât ceea ce ei țin ascuns, cât și ceea ce ei mărturisesc pe față.
(77) Oare nu vede omul că Noi l-am creat pe el dintr-o picătură? Și dintr-o dată[15] el Ne este Nouă un dușman învederat.
[15] Atunci când se poate descurca singur
(78) El ne dă Nouă un exemplu[16], uitând de crearea sa și spune: „Cine le mai dă viață oaselor după ce ele sunt putrezite?”
[16] Încercând să hotărască sfârșitul morții
(79) Spune: „Le va da lor viață Acela care le-a creat pe ele prima oară, căci El este Bineștiutor al întregii firi!”
(80) [El este] Cel care a făcut pentru voi din pomul verde foc și iată că voi de la el aprindeți!”
(81) Oare Acela care a creat Cerurile și Pământul nu are putința să creeze asemenea lor? Ba da! Și El este Al-Khallaq [Creatorul] Al-’Alim [Atoateștiutor]!
(82) Și dacă Voiește El un lucru, Porunca Lui este numai să zică „Fii” și el este.
(83) Laudă Celui în Mâna Căruia se află Stăpânirea tuturor lucrurilor! Și la El veți fi aduși înapoi!