(1) Ha', Mim,
(2) Ayn, Sin, Qaf[1].
[1] A se vedea 2:1
(3) Astfel, Allah Al-'Aziz [Cel Puternic] [și] Al-Hakim [Înțelept] îți trimite ție [o, Mohammed] revelații, tot așa cum le-a trimis și celor de dinainte de tine.
(4) Ale Lui sunt cele din Ceruri și cele de pe Pământ și El este Al-'Aliyy [Cel mai Înalt], Al-'Azim [Măreț]
(5) Aproape că se despică Cerurile în înălțimea lor[2], când Îngerii Îl preamăresc pe Domnului lor lăudându-L și se roagă de iertare pentru cei de pe Pământ. Allah este Al-Ghafur [Iertătorul], Ar-Rahim [Îndurătorul].
[2] Datorită Grandorii lui Allah
(6) Cât despre cei care își iau ocrotitori în afara Lui, Allah este Veghetor peste ei și tu nu ești chezaș pentru ei.
(7) Astfel, ți-am revelat Noi un Coran arab, pentru ca tu să previi Mama cetăților [Mecca] și pe cei din împrejurimile ei[3] și să previi pentru Ziua Adunării - despre care nu este îndoială. O parte vor fi în Rai și o parte vor fi în Văpaie.
[3] Toate celelalte popoare
(8) Și de ar fi Voit Allah, i-ar fi făcut El pe ei o singură națiune[4], însă El lasă să intre întru Îndurarea Sa pe cine El Voiește[5]. Iar nelegiuiții nu vor avea ocrotitor și nici ajutor.
[4] Ar fi urmat toți aceeași cale în credință
[5] Pe cei care Îi doresc călăuzirea și să fie acceptați de către El
(9) Ori au luat ei ocrotitori afară de El? Allah este Al-Ualiyy [Ocrotitorul], El dă viață morților și El este cu Putere peste toate.
(10) Și pentru orice lucru ați fi cu neînțelegere, judecata asupra lui se află la Allah. [Spune:] „Acesta este Allah, Domnul meu, în El mă încred și la El mă întorc [cu căință].”
(11) [El este] Făcătorul Cerurilor și al Pământului. El a făcut pentru voi soațe din voi înșivă și [a făcut] și animalelor perechi. Prin aceasta vă înmulțește. Nu este nimic asemenea cu El[6]. El este As-Sami' [Cel care Aude Totul] și Al-Basir [Cel care Vede Totul].
[6] Nu există nicio asemănare între Creator și creația Sa în esență, atribute sau fapte
(12) Ale Lui sunt cheile [comorilor] Cerurilor și ale Pământului; El Dăruiește cu prisosință cele spre viețuire, cui Voiește El, sau le Dăruiește cu măsură, [cui Voiește El]; El este ‘Alim [Atoateștiutor].
(13) El v-a orânduit vouă religia pe care i-a prescris-o lui Noe, pe care Ți-am revelat-o ție [o, Mohammed] și am prescris-o pentru Avraam și Moise și Iisus: „Stabiliți religia și nu vă scindați!” Li se pare prea mare politeiștilor aceea la care tu îi chemi. Allah îi alege [pentru aceasta] pe cei pe care El Voiește și îi călăuzește către El pe cei care se căiesc.
(14) Ei nu s-au despărțit decât după ce le-a venit lor știința, din pricina pizmei dintre ei. Și dacă nu ar fi venit mai înainte un cuvânt[7] de la Domnul tău pentru un termen hotărât, s-ar fi hotărât [numaidecât] între ei. Iar cei de după ei, cărora le-a fost dăruită Cartea spre moștenire, sunt în mare îndoială în privința ei.
[7] A se vedea 10:19
(15) De aceea, cheamă-i tu [o, Mohammed, pe oameni la religia lui Allah][8] și mergi pe calea cea dreaptă - așa cum ți s-a poruncit - și nu urma poftelor lor, ci spune: „Cred în ceea ce a fost revelat dintre scripturi [Coran] și mi s-a poruncit mie să judec cu dreptate între voi. Allah este Domnul nostru și Domnul vostru. Faptele noastre sunt ale noastre și faptele voastre sunt ale voastre[9]. Nu este [nevoie de] ceartă între noi și voi[10]. Allah ne va aduna pe noi, căci la El este întoarcerea!”
[8] Un alt înțeles este „Și din cauza aceea (a divizării și separării în secte), invită-i (înapoi la Allah)...”
[9] Consecințele lor
[10] Deoarece adevărul a fost făcut limpede și deoarece cei care îl refuză, fac acest lucru doar din cauza încăpățânării și a intereselor din această viață
(16) Însă cei care se ceartă în privința lui Allah, după ce s-a răspuns [chemării Sale][11], cearta lor este în van la Domnul lor și asupra lor se abate mânia și chinul aspru.
[11] După ce oamenii au acceptat adevărul de la Allah într-o încercare de a-i îndepărta pe oameni de la religia Lui (Islamul)
(17) Allah este Cel care a trimis Cartea cu Adevărul și cu Balanța [dreptatea]. Și de unde să știi? Poate că Ceasul este aproape.
(18) Încearcă să-l grăbească cei care nu cred în el[12], însă cei care cred sunt cu teamă de el și știu că acesta este Adevărul. Iar cei care se ceartă asupra Ceasului, se află în rătăcire adâncă.
[12] Ei l-au provocat pe Profet (pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) să îl aducă imediat
(19) Allah este Binevoitor cu robii Săi. El Dăruiește cele spre viețuire cui Voiește El. El este Al-Qauiyy [Tare], Al-'Aziz [Puternic].
(20) Celui care voiește să semene [ogorul] Lumii de Apoi, Noi îi vom spori semănătura, iar celui care voiește să semene [ogorul] acestei lumi, Noi îi vom da din ea, însă el nu va avea parte în Lumea de Apoi.
(21) Sau au ei asociați [ai lui Allah] care le-au orânduit lor o religie pe care Allah nu a îngăduit-o? Dacă nu ar fi cuvântul hotărârii[13], s-ar fi judecat între ei. Cei nelegiuiți vor avea parte de chin dureros.
[13] Poruncă. A se vedea 10:19
(22) Tu îi vei vedea pe cei nelegiuiți temându-se de ceea ce au agonisit, când [pedeapsa] se va abate asupra lor, în vreme ce aceia care au crezut și au săvârșit fapte bune se vor afla în locurile înflorite ale Grădinilor și vor avea ei parte de tot ceea ce voiesc de la Domnul lor. Acesta este marele Har!
(23) Aceasta este ceea ce Allah le binevestește robilor Săi care cred și săvârșesc fapte bune! Spune [o, Mohammed]: „Eu nu vă cer vouă pentru acesta [Mesajul revelației] răsplată, în afară de bunăvoință față de mine și față de legătura [de rudenie] ce ne leagă [lăsându-mă să transmit Mesajul].” Celui care împlinește o faptă bună îi vom spori Noi binele în schimbul ei. Cu adevărat, Allah este Ghafur [Iertător], Șakur [Mulțumitor].
(24) Sau ei spun: „El a născocit minciună pe seama lui Allah!” Dar de ar Voi Allah, El ar pecetlui inima ta. Allah șterge deșertăciunea și întărește Adevărul cu Vorbele Sale. El este Bineștiutor al celor dinlăuntrul piepturilor.
(25) El este Cel care primește căința robilor Săi și iartă pentru faptele cele rele și El știe ce faceți.
(26) El împlinește [dorințele] celor care cred și săvârșesc fapte bune și le sporește lor Harul Său, în vreme ce necredincioșii vor avea parte de chin aspru.
(27) Dacă Allah i-ar înzestra cu prisosință pe [toți] robii Săi, s-ar purta ei cu nedreptate pe Pământ, însă El trimite cu măsură ceea ce Voiește. El este Khabir [Bineștiutor] [și] Basir [Binevăzător] al robilor Săi.
(28) El este Cel care pogoară ploaia, după ce ei au fost deznădăjduiți, și întinde Îndurarea Sa. El este Al-Ualiyy [Ocrotitor] [și] Al-Hamid [Vrednic de Laudă].
(29) Printre Semnele Sale sunt tocmeala Cerurilor și a Pământului și a vietăților pe care le-a risipit prin ele. Dar El are Puterea de a le aduna pe ele, dacă Voiește.
(30) Nu vă lovește nicio nenorocire, decât pentru ceea ce agonisesc mâinile voastre, însă El iartă multe.
(31) Voi nu veți putea să[-L] slăbiți pe pământ [pe Allah][14] și voi nu aveți ocrotitor și ajutor afară de Allah!
[14] Nu veți putea fugi de el
(32) Și printre semnele Sale sunt corăbiile de pe mare, ce seamănă cu munții.
(33) Dacă Voiește, El domolește vântul și ele rămân nemișcate pe suprafața apei. Întru aceasta se află semne pentru toți oamenii care sunt răbdători și mulțumitori.
(34) Sau El le lasă să piară[15], pentru cele pe care le-au agonisit. Însă El iartă mult.
[15] Însemnând că Allah ar putea scufunda corăbiile cu ajutorul unui vânt puternic
(35) Și să știe cei care se ceartă asupra semnelor Noastre că ei nu vor avea scăpare.
(36) Și tot ceea ce vi se dă vouă este bucurie trecătoare pentru viața din această lume. Însă ceea ce se află la Allah este mai bun și mai dăinuitor pentru cei care cred și se încred în Domnul lor,
(37) Pentru cei care se feresc de păcatele mari și de faptele rușinoase și care iartă, atunci când se mâniază,
(38) Pentru cei care răspund Domnului lor și împlinesc Rugăciunea [As-Salat], iar pentru treburile lor [țin] sfat laolaltă și dau Dania [Az-Zakat] din cele cu care îi înzestrăm,
(39) Și pentru cei care, atunci când nedreptatea se abate asupra lor, ei o înfruntă[16].
[16] Sau își cer drepturile într-un mod drept, nelăsându-i pe agresori să profite de slăbiciunea lor
(40) Răsplata pentru un rău este un rău deopotrivă cu el. Însă răsplata aceluia care iartă și care caută împăcare se află la Allah. El nu-i iubește pe cei nelegiuiți!
(41) Cât despre cei care caută dreptatea, după ce sunt nedreptățiți, împotriva acestora nu este cale [pentru dojană];
(42) Ci drumul pentru dojană este împotriva acelora care-i năpăstuiesc pe [ceilalți] oameni și săvârșesc fărădelegi pe Pământ, fără de dreptate. Aceștia vor avea parte de chin dureros.
(43) Iar cel care rabdă și iartă, [să știe că] aceasta este dintre lucrurile înalte.
(44) Acela pe care Allah îl duce în rătăcire nu va avea, după El, niciun ocrotitor. Și îi vei vedea pe cei nelegiuiți spunând, când vor vedea pedeapsa: „Oare este vreo cale pentru întoarcere [la viața anterioară]?”
(45) Și-i vei vedea cum stau înaintea lui [Focului] smeriți de umilință, trăgând cu ochiul pe furiș, în vreme ce vor spune cei care au crezut: „Cei pierduți sunt cei care s-au pierdut pe ei înșiși și [și-au pierdut] familiile lor în Ziua Învierii. Cei nelegiuiți se vor afla într-un chin necontenit.”
(46) Și nu vor avea ei niciun fel de ocrotitori care să-i ajute afară de Allah, iar acela pe care Allah îl duce în rătăcire nu va avea niciun drum [spre călăuzire].
(47) Ascultați de Domnul vostru înainte de a veni o Zi de la Allah, [Zi] pentru care nu este amânare! În Ziua aceea nu va fi pentru voi nici scăpare, nici tăgăduire[17].
[17] A păcatelor voastre sau o „dezaprobare” a pedepsei voastre
(48) Dacă ei se îndepărtează, Noi nu te-am trimis la ei ca păzitor peste ei, ci tu nu ești dator decât numai cu vestirea. Când îi dăm Noi omului să guste Îndurare din partea Noastră, atunci se bucură el de ea, însă dacă îl lovește pe el un rău, pentru ceea ce au săvârșit mâinile sale mai înainte, atunci omul este nemulțumitor.
(49) A lui Allah este Stăpânirea Cerurilor și a Pământului. El creează ceea ce Voiește și Dăruiește El copile cui Voiește și Dăruiește El băieți cui Voiește,
(50) Sau dă El și băieți și copile și-l face sterp pe cel pe care El Voiește. El este 'Alim [Atoateștiutor] [și] Qadir [Atotputernic].
(51) Unui om nu i se cuvine ca Allah să-i Vorbească decât numai printr-o revelație, sau din spatele unui văl, sau [prin] trimiterea unui Trimis care revelează, cu Voia Sa, ceea ce El Voiește. Cu adevărat, El este ‘Aliyy [Cel Preaînalt] și Hakim [Înțelept].
(52) Astfel, ți-am revelat Noi o inspirație [Coranul], la porunca Noastră. Tu nu ai știut [mai înainte] ce este Cartea și ce este credința, însă Noi am făcut-o lumină cu care călăuzim pe cine voim dintre robii Noștri. Și tu călăuzești pe un drum drept,
(53) Pe drumul lui Allah, ale Căruia sunt cele din Ceruri și de pe Pământ. Și către Allah se îndreaptă [toate] lucrurile.