(1) Pe cei care smulg cu putere[1]
[1] Îngerii care scot afară cu forță sufletele celor destinați pentru Iad
(2) Și pe cei care iau cu blândețe[2]
[2] Îngerii care scot afară cu ușurință sufletele celor destinați pentru Paradis
(3) Și pe cei care plutesc iute, în libertate[3],
[3] Întrecându-se să execute Poruncile lui Allah
(4) Și pe cei care se grăbesc, întrecându-se[4],
[4] Întrecându-se să ducă sufletele credincioșilor în Paradis
(5) Și pe cei care orânduiesc lucrurile![5]
[5] Conform destinului prescris de Allah
(6) În Ziua aceea, se va cutremura Pământul, [la prima suflare în Trâmbiță],
(7) Pe care îl va urma numaidecât următorul.
(8) În Ziua aceea, vor fi inimi[6] cuprinse de spaimă,
[6] Ale necredincioșilor care au negat Învierea
(9) Dar privirile lor[7] vor fi plecate.
[7] Ale necredincioșilor
(10) Ei [sunt cei care în viața pământească] spuneau: „Oare noi vom fi întorși la viața de dinainte,
(11) Când noi vom fi niște oase putrede?”[8]
[8] Necredincioșii au spus aceasta batjocorind avertizarea
(12) Ei ziceau: „Aceasta va fi, așadar, o întoarcere pierdută!”
(13) Atunci va fi numai un sunet înfiorător
(14) Și iată-i pe ei întorși la viață, din nou pe fața pământului!
(15) Oare a ajuns până la tine povestea lui Moise?
(16) Când l-a Chemat Domnul său în valea cea sfântă, Tova,
(17) [Spunându-i]: „Du-te la Faraon, căci el se întrece [în comiterea de păcate]!”
(18) Și spune-i: „Vrei să te curățești
(19) Și să te călăuzesc către Domnul tău, pentru ca tu să fii cu frică [de El]?”
(20) Și el i-a arătat lui minunea cea mai mare[9],
[9] Miracolul toiagului său care s-a transformat într-un șarpe
(21) Însă el [Faronul] a socotit-o minciună și nu s-a supus,
(22) Apoi a întors spatele și a plecat degrabă,
(23) A adunat [oamenii] și a strigat.
(24) Și a zis: „Eu sunt Domnul vostru cel mai înalt!”
(25) Atunci l-a lovit pe el Allah cu pedeapsa Lumii de Apoi și a acestei lumi.
(26) Întru aceasta este o pildă pentru cel ce se teme [de Allah].
(27) Sunteți voi mai greu de făcut sau Cerul pe care l-a înălțat El?
(28) El a ridicat bolta lui și l-a orânduit pe deplin,
(29) El a făcut întunecată noaptea lui și a scos la iveală ziua lui
(30) Și Pământul, după aceea, l-a întins
(31) Și a făcut să iasă din el apa lui și pășunea lui.
(32) Și a întărit munții lui,
(33) Drept înzestrare pentru voi și pentru animalele voastre.
(34) Iar când va veni nenorocirea cea mai mare[10],
[10] Ziua Învierii
(35) Ziua în care omul își va aduce aminte de cele pentru care a trudit
(36) Și se va arăta Iadul pentru cel care vede...
(37) În ce-l privește pe cel care s-a întrecut
(38) Și a pus mai presus viața din această lume,
(39) Iadul va fi sălașul lui!...
(40) Iar în ce-l privește pe cel care se teme de Ziua când se va înfățișa Domnului[11] său și și-a oprit sufletul de la pofte,
[11] A se vedea 55:46
(41) Raiul îi va fi sălaș!...
(42) Te întreabă ei despre Ceas, când va fi termenul lui?
(43) Ce poți tu pomeni despre el?[12]
[12] Mohammed nu are știință despre el, cum ar putea să îi informeze?
(44) La Domnul tău este termenul lui.
(45) Tu ești numai un prevenitor pentru cel care se teme de el,
(46) Iar în Ziua când îl[13] vor vedea, li se va părea lor că ei nu au petrecut decât numai o seară sau o dimineață.
[13] Ceasul, Învierea