(1) 1. Qaf. Pe Coranul cel glorios!
(2) 2. Însă ei se miră că le vine ca prevenitor unul dintre ei şi cei necredincioşi zic: „Acesta este lucru ciudat!
(3) 3. Oare după ce am murit noi şi ne‑am făcut ţărână [vom mai fi noi readuşi la viaţă]? Aceasta este o întoarcere depărtată!”
(4) 4. Noi ştim ce mistuie pământul din ei. Noi avem o carte păstrătoare(2).
(2) În care sunt păstrate toate lucrurile sau tablele păstrate.
(5) 5. Însă ei au socotit Adevărul(3) drept minciună, când a venit la ei. Şi ei sunt într‑o stare încurcată.
(3) Coranul şi proorocirea lui Muhammed.
(6) 6. Oare nu se uită ei(4) spre cerul de deasupra lor cum l‑am înălţat Noi(5) ş i l ‑am î nfrumuseţat(6) şi cum nu are el nici un fel de crăpături?
(4) Aceia care tăgăduiesc învierea.
(5) Fără nici un fel de stâlpi pe care să se sprijine.
(6) Cu stelele.
(7) 7. Iar pământul l‑am întins Noi şi am aruncat pe el munţi neclintiţi şi am făcut să crească pe el din fiecare soi minunat,
(8) 8. Spre dovadă şi îndemnare pentru fiecare rob care se căieşte.
(9) 9. Şi Noi trimitem din cer apă binecuvântată cu care facem să crească grădini(7) şi grâne pentru seceriş.
(7) De pomi fructiferi.
(10) 10. Şi palmieri semeţi, cu ciorchini rânduiţi unii peste alţii,
(11) 11. Ca hrană pentru robi. Şi cu ea(8) Noi dăm viaţă unui ţinut mort(9). Astfel va fi şi ieşirea [din morminte].
(8) Cu această apă.
(9) Un pământ arid.
(12) 12. Înainte de ei(10), au învinuit de minciună neamul lui Noe, locuitorii din ar‑Rass, Thamud(11),
(10) Înainte de neamul Qurayş.
(11) Neamul lui Salih.
(13) 13. ’Ad(12), Faraon, fraţii lui Lot,
(12) Neamul lui Hud.
(14) 14. Locuitorii din Al‑Ayka şi neamul lui Tubba’(13). Toţi(14) i‑au învinuit pe trimişi de minciună şi ameninţarea Mea s‑a adeverit.
(13) Titlu purtat de regii regatului sud‑arabic Himyar, în secolele IV‑V e.n. Vezi şi 44 : 37. (14) Toate neamurile acestea.
(15) 15. Oare am ostenit Noi la creaţia cea dintâi? Însă ei sunt în îndoială cu privire la o nouă creaţie.(15)
(15) Ei recunosc prima creaţie, dar sunt în îndoială cu privire la readucerea lor la viaţă, după moarte.
(16) 16. Noi l‑am creat pe om şi Noi ştim ce‑i şopteşte sufletul său(16), căci Noi suntem mai aproape de el decât vâna gâtului,
(16) Şi ce îi trece prin minte.
(17) 17. Când cei doi primitori(17) primesc, stând [unul] în dreapta şi [celălalt] în stânga,
(17) Cei doi îngeri care stau în dreapta şi în stânga omului.
(18) 18. Şi el nu va rosti nici un cuvânt, fără să aibă lângă el un supraveghetor pregătit [să scrie](18).
(18) Un înger care înregistrează vorbele şi faptele sale.
(19) 19. Şi vine agonia morţii cu adevărat: „Aceasta este cea de care tu te‑ai ferit!”
(20) 20. Se va sufla în trâmbiţă(19): Aceasta este Ziua ameninţării(20).
(19) Vestindu‑se Învierea. (20) Ziua în care se va împlini ameninţarea.
(21) 21. Şi va veni fiecare suflet împreună cu un mânător(21) şi un martor.
(21) Care‑l conduce în faţa lui Allah.
(22) 22. „Tu ai fost nepăsător faţă de aceasta. Şi Noi am îndepărtat vălul tău(22) şi privirea ta este astăzi pătrunzătoare”
(22) Pentru a înţelege lucrurile în adevărul lor; Allah se adresează păcătosului.
(23) 23. Şi însoţitorul(23) său va zice: „Iată ce se află la mine pregătit!”
(23) Îngerul care i‑a însemnat vorbele şi faptele în timpul vieţii.
(24) 24. Aruncaţi(24) în Gheena pe tot necredinciosul îndârjit,
(24) Allah se adresează celor doi îngeri.
(25) 25. Care împiedică binele(25), nelegiuit(26) şi bănuitor(27),
(25) Binele total, care este Islamul. (26) Faţă de oameni. (27) Care are îndoieli în privinţa lui Allah şi a religiei Sale.
(26) 26. Care a aşezat alături de Allah şi un alt dumnezeu(28)!. Aruncaţi‑l pe el la chinul cel aspru!”
(28) Pe care l‑a adorat.
(27) 27. Însoţitorul său(29) va zice: „Doamne, eu nu l‑am oropsit, ci el s‑a aflat în rătăcire adâncă!”.
(29) Aici este vorba de diavolul care l‑a însoţit în timpul vieţii.
(28) 28. El(30) le va zice: „Nu vă certaţi în faţa Mea! Eu v‑am trimis ameninţarea mai înainte!(31)
(30) Allah. (31) V‑am spus în timpul vieţii ce pedeapsă vă aşteaptă în Viaţa de Apoi, dacă nu credeţi.
(29) 29. La Mine vorba nu se schimbă şi Eu nu sunt nedrept cu robii!”
(30) 30. În Ziua aceea, îi vom zice Gheenei: „Te‑ai umplut?” Iar ea va răspunde: „Mai sunt încă [de venit]?”
(31) 31. Şi va fi Raiul adus aproape de cei care se tem [de Allah].
(32) 32. „Aceasta(32) este ceea ce s‑a făgăduit fiecărui om care se căieşte, păzitor al legământului,
(32) Răsplata aceasta.
(33) 33. Care a fost cu teamă de Cel Milostiv [Ar‑Rahman], fără ca el să‑L vadă, şi care a venit [către El] cu inima plină de căinţă.
(34) 34. Intraţi în el(33) cu pace! „Aceasta este Ziua veşniciei(34)!
(33) În Paradis. (34) Ziua în care Allah vă anunţă Viaţa cea veşnică.
(35) 35. În el vor avea tot ceea ce vor voi. Şi la Noi este şi mai mult(35).
(35) Decât şi‑ar putea ei închipui.
(36) 36. Şi câte neamuri am nimicit Noi mai înainte de ei(36), care erau şi mai puternice decât ei. Şi au purces ei prin ţară, [căutând]. Oare este vreo scăpare?(37)
(36) De neamul Qurayş. (37) Nu au găsit ei nici o cale pentru a scăpa de pedeapsa lui Allah.
(37) 37. Întru aceasta(38) este o îndemnare pentru cel care are inimă sau ascultă şi este martor.
(38) În nimicirea neamurilor anterioare.
(38) 38. Am creat Noi cerurile şi pământul şi ceea ce se află între ele în şase zile şi nu Ne‑a cuprins pe Noi nici cea mai mică osteneală!(39)
(39) Acest pasaj este şi un răspuns dat evreilor şi creştinilor în ale căror cărţi se spune că în Ziua a şaptea Dumnezeu s‑a odihnit.
(39) 39. Deci rabdă ceea ce spun ei(40) şi preamăreşte‑L cu laudă pe Stăpânul tău, înainte de răsăritul soarelui şi înainte de asfinţit;
(40) Tăgăduirea de către necredincioşi a Învierii, a unicităţii lui Allah şi a Profetului.
(40) 40. Şi în timpul unei părţi din noapte laudă‑L pe El(41)! Şi după prosternări [Rugăciuni]!
(41) Adică în timpul tuturor rugăciunilor din cursul zilei.
(41) 41. Şi ascultă în Ziua în care cel care cheamă(42) va chema dintr‑un loc apropiat,
(42) Îngerul Israfil care va sufla în trâmbiţă a doua oară, pentru a‑i chema pe oameni să iasă din morminte şi să se adune pentru judecată.
(42) 42. În Ziua când vor auzi strigătul(43) cu adevărat! Aceasta va fi Ziua ieşirii [din morminte].
(43) Cel de al doilea sunet al trâmbiţei.
(43) 43. Noi dăm viaţă şi dăm moarte şi la Noi va fi întoarcerea(44),
(44) La Noi se află soarta tuturor.
(44) 44. În Ziua când se va crăpa pământul [lăsându‑i] pe ei [să iasă] grăbiţi! Aceasta este o adunare uşoară pentru Noi.
(45) 45. Noi ştim bine ce spun ei(45). Tu nu eşti pus siluitor peste ei. Şi îndeamnă‑l prin Coran pe acela care se teme de ameninţarea Mea!
(45) Idolatrii din Mekka.