(1) 1. Pe cele care risipesc, împrăştiind(2)
(2) Pe vânturile care risipesc praful.
(2) 2. Şi pe cele care poartă povară(3)
(3) Pe norii care poartă apa cea grea.
(3) 3. Şi pe cele care lunecă uşor(4)
(4) Pe corăbiile care plutesc uşor.
(4) 4. Şi pe cele care împart după poruncă!(5)
(5) Acest mod de a jura şi de a lua martori este propriu surelor de la începutul revelaţiei.
(5) 5. Ceea ce vi se promite este adevărat,
(6) 6. Iar răsplata este hotărâtă!(6)
(6) Adică răsplata pentru faptele cele bune şi cele rele va veni cu certitudine.
(7) 7. Pe cerul cel bine întocmit!
(8) 8. Voi vă aflaţi în vorbă învrăjbită(7),
(7) În legătură cu Profetul şi Coranul.
(9) 9. Prin care este ţinut departe de el(8) cel care a fost îndepărtat(9).
(8) De adevărul limpede, de Coran sau de Profet. (9) De către diavol.
(10) 10. Să fie blestemaţi mincinoşii(10)
(10) Cei care se călăuzesc după bănuieli şi nu iau în seamă dovezile certe.
(11) 11. Care stau nepăsători într‑un potop(11)!
(11) Copleşiţi de ignoranţă şi nepăsători.
(12) 12. Ei întreabă: „Când va fi Ziua Judecăţii?”(12)
(12) Îl întreabă pe Profet când va fi Ziua Judecăţii şi răsplăţii.
(13) 13. În Ziua aceea, ei vor fi încercaţi prin Foc!
(14) 14. „Gustaţi încercarea voastră! Aceasta este ceea ce voi aţi căutat să grăbiţi!”
(15) 15. Cei ce se tem [de Allah] vor fi în grădini şi [printre] izvoare,
(16) 16. Primind ceea ce le dăruieşte Domnul lor; înainte de aceasta ei doară au fost de bine făcători;
(17) 17. Ei nu dormeau decât puţin în timpul nopţii(13),
(13) Ei au stat de veghe cea mai mare parte din noapte, în rugăciuni.
(18) 18. Iar înainte de ivirea zorilor ei se rugau de iertare(14)
(14) Pentru păcatele lor.
(19) 19. Şi în averea lor se afla un drept pentru cerşetor şi pentru cel nevoiaş.
(20) 20. Pe pământ se află semne(15) pentru cei care cred cu putere,
(15) Dovezi ale atotputerniciei şi unicităţii lui Allah.
(21) 21. Ca şi în voi înşivă. Voi nu vedeţi?
(22) 22. Şi în cer(16) se află înzestrarea voastră şi ceea ce vi se făgăduieşte(17).
(16) În ploaia care coboară din cer. (17) Pedeapsa care vi se făgăduieşte (vouă mekkanilor).
(23) 23. Pe Stăpânul cerului şi al pământului! Aceasta(18) este la fel de adevărat precum aceea că voi puteţi vorbi!
(18) Cele menţionate despre semne şi despre înzestrare.
(24) 24. Oare nu a ajuns la tine istoria despre oaspeţii cei cinstiţi ai lui Avraam?(19)
(19) Îngerii care au venit la el cu înfăţişarea de oameni.
(25) 25. Când au intrat la el şi au zis „Pace!”, iar el le‑a zis lor „Pace, oameni necunoscuţi!”
(26) 26. Apoi s‑a dus el pe furiş la familia lui şi a adus un viţel gras.
(27) 27. Şi l‑a apropiat de ei, zicând: „Voi nu mâncaţi?”
(28) 28. Şi l‑a cuprins pe el frica, însă ei i‑au zis: „Nu te teme!” Şi i‑au vestit lui [naşterea] unui fecior înţelept(20).
(20) Acesta avea să fie Isaac.
(29) 29. S‑a apropiat muierea lui, văicărindu‑se, lovindu‑şi obrajii şi a zis: „[Eu sunt] o babă stearpă...”(21)
(21) O bătrână stearpă ca mine poate să aducă pe lume vreun copil?
(30) 30. Dar ei au zis: „Aşa a grăit Domnul tău şi El este Înţelept [şi] Atoateştiutor [Al‑Hakim, Al‑’Alim]”.
(31) 31. A zis(22): „Şi ce v‑a adus pe voi, trimişilor?”
(22) Avraam.
(32) 32. Au răspuns ei: „Noi am fost trimişi la un neam de nelegiuiţi(23),
(23) La neamul lui Lot.
(33) 33. Ca să aruncăm asupra lor pietre de lut,
(34) 34. Însemnate de Domnul tău pentru nelegiuiţi!”
(35) 35. Şi i‑am scos Noi din ea(24) pe aceia care erau credincioşi,
(24) Din cetate.
(36) 36. Dar nu am găsit printre ei decât o singură casă de supuşi(25),
(25) Familia lui Lot.
(37) 37. Şi am lăsat Noi în ea(26) un semn pentru aceia care se tem de chinul cel dureros.
(26) Am lăsat în cetate un semn că locuitorii ei au fost nimiciţi.
(38) 38. [Şi a fost un semn] şi în Moise(27), când l‑am trimis Noi cu o dovadă limpede la Faraon.
(27) Am făcut un semn şi din povestea lui Moise.
(39) 39. Însă [acesta] s‑a întors cu căpeteniile sale şi a zis: „Un vrăjitor sau un nebun!”
(40) 40. Şi l‑am apucat Noi împreună cu oştenii lui şi l‑am aruncat în mare, căci a fost el vinovat.
(41) 41. [Şi a fost un semn] şi în ’Ad(28), când am trimis la ei vântul nerodnic(29),
(28) Am făcut un semn şi din nimicirea neamului ‘Ad. (29) Fără ploaie, pustiitor.
(42) 42. Care nu a lăsat nici un lucru peste care s‑a abătut, fără să nu‑l fi făcut asemenea pulberii.
(43) 43. Şi în Thamud(30) c ând l i s ‑a z is l or(31): „Bucuraţi‑vă voi până la o vreme!”
(30) Am făcut semn şi din pedeapsa care a lovit neamul Thamud. (31) După ce au junghiat cămila.
(44) 44. Şi s‑au împotrivit ei cu îndârjire poruncii Domnului lor şi i‑a lovit pe ei trăsnetul(32), pe când ei priveau(33).
(32) Orice pedeapsă care nimiceşte venind pe neaşteptate. (33) La el, căci i‑a lovit în timpul zilei.
(45) 45. Şi n‑au mai fost ei în stare să se ridice şi nu au fost de nimeni ajutaţi.
(46) 46. Şi în neamul lui Noe(34), mai înainte, căci şi ei au fost un neam de spurcaţi.
(34) Am făcut un semn şi din neamul lui Noe, pe care l‑am nimicit.
(47) 47. Iar cerul l‑am înălţat cu puterea Noastră şi Noi îl lărgim.
(48) 48. Iar pământul l‑am întins şi ce frumos l‑am netezit!
(49) 49. Şi din fiecare lucru Noi am creat perechi. Poate că voi vă veţi lăsa îndemnaţi!
(50) 50. Deci fugiţi voi la Allah!(35) Eu sunt pentru voi prevenitor limpede din partea Lui.
(35) Fugiţi de pedeapsa Lui la îndurarea Lui, prin credinţa în El şi urmarea poruncii Sale.
(51) 51. Şi nu aşezaţi lângă Allah un alt dumnezeu! Eu sunt pentru voi prevenitor limpede din partea Lui.
(52) 52. Tot astfel nu a venit la cei de dinainte de ei nici un trimis fără ca ei să nu zică: „Este un vrăjitor sau un nebun!”
(53) 53. Oare şi‑au lăsat ei această moştenire unii altora?(36) Ba ei sunt mai degrabă un neam de ticăloşi.
(36) Oare au moştenit unii de la alţii aceste vorbe?
(54) 54. Deci întoarce‑te de la ei(37) şi nu vei fi tu osândit!
(37) Fără să te cerţi cu ei şi fără să le răspunzi prin rău.
(55) 55. Şi îndeamnă, căci îndemnarea le este spre folos dreptcredincioşilor!
(56) 56. Eu nu i‑am creat pe djinni şi oameni decât pentru ca ei să Mă adore.
(57) 57. Eu nu voiesc de la ei întreţinere şi nici nu voiesc ca ei să Mă hrănească pe Mine.
(58) 58. Ci Allah este Întreţinătorul [Ar‑Razzaq], Stăpânul puterii, Cel Statornic [Al‑Matin].
(59) 59. Aceia care sunt nedrepţi(38) au o parte [de pedeapsă] asemănătoare cu partea tovarăşilor lor. Şi să nu‑Mi ceară ei să Mă grăbesc!
(38) Necredincioşii de la Mekka.
(60) 60. Şi vai celor care nu cred în Ziua lor(39), cu care sunt ameninţaţi(40)!
(39) În Ziua Învierii.
(40) În care Allah îi ameninţă că îi va pedepsi.